Am atipit si am visat ce vreau sa scriu… Erau probabil cuvinte ce mocneau in mine de aseara. Imi stabilisem niste “obiective” de seara linistita de vineri, cand simti gustul libertatii, cand poti face tot ce vrei cu tine, din tine, cu cei dragi, fara constrangeri si limitari, impuse de un orar… facut de altii si pe care nu il poti asimila mereu.
Un motiv pentru care eram mandra de mine: ma hotarasem sa fac sport, ceva-ul meu necesar, vital, datator de energie la care ma vad nevoita sa renunt pentru altceva la fel de important! A reusit intr-un timp foarte scurt “sa se bage pe sub pielea mea” si sa se instaleze acolo definitiv, sa imi prioritizeze viata si sunt sigura ca in septembrie, imi va demonstra ca toate eforturile si renuntarile vor merita! Eforturi pe care de altfel, eu nu le vad asa, dar pe care le tot puncteaza cei din jur!
Dar sa revin la firul epic! De cand a inceput acest an, dupa o perioada de meditatii, de intocmire de liste de rezolutii (e prima oara cand le scriu, dar ajuta, se transforma in obiective concrete, spre care tinzi si alergi sa devina realitate), am luat decizii majore (sau cel putin eu asa le vad). Una dintre ele ar fi ca nu mai vreau si nu mai simt nevoia sa ma plang la tot pasul de tot ceea ce mi se intampla! E firesc, mai am scapari, dar in rest, le tin pentru mine si le gasesc rezolvare! Mi se pare o forma mult mai buna de a relationa cu oamenii apropiati, fara a-i mai incarca si impovara cu nebuniile trecatoare, cu supararile efemere sau cu gandurile de-o secunda.
De ce fac toate astea? Pentru ca simt ca vreau sa ajung la un echilibru datator de forta, de acumulare de resurse interioare care sa imi dea toata increderea din lume ca singura le pot face pe toate. Sau aproape pe toate! Suna a independenta idealista, utopica! Sau doar o forma extinsa de autocontrol asupra propriei existente!
Asa ar trebui sa fi si un curs valutar bnr la zi euro. Un curs echilibrat.
Aseara zeci de cuvinte mi-au acaparat creierul, gandurile, sufletul si am renuntat la tot ce planuisem! Nu erau lucruri noi cele pe care le auzeam, dar nu cred ca doream sa le aud. Mai ales, in momente in care simti ca pasesti ferm pe poteca pe care singur ti-ai desenat-o, dar a carei final nu stii unde te duce. Insa este drumul tau si te incapatanezi sa il duci la capat, oricare ar fi pretul. Se pare ca echilibrul pe care incerc sa mi-l interiorizez cat mai puternic nu este suficient de “intrinsec” daca au fost suficiente cateva cuvinte si toata energia mi-a fost aruncata la pamant. Si am ales sa fug putin sa imi revin.
Nu e de bine ca sunt inca vulnerabila, dar sunt convinsa ca sunt pe drumul cel bun. Si atunci inima va durea mai putin, sufletul va fi mai usor, eu imi voi gestiona mai bine trairile si impulsurile.
Pana atunci caut, invat, ma descopar!
Inimioare, roz, dragoste fulgeratoare
Asteptarile mi-au fost infirmate de situatia de la “fata locului”. Nici priviri dubioase, nici oameni excesiv de “lipiciosi”, desi ca sa fiu sincera, am ajuns mai devreme cu vreo 15 minute de inceperea concertului, mi-am ocupat locul si nu prea m-am uitat in spate decat sa vad daca sala e plina si daca poate sa cante muzica.
Deci, la concert nimic suparator . Pe strada insa eternii giboni tristi si singuri cu aceleasi replici uzitate. Dar sa-i inteleg, sa am mila si consideratie! O seara minunata asigurata de o trupa incredibila, cu melodii incantatoare!
si multe dulcegarii :) . Cam asa as traduce si sintetiza eu ziua de astazi. Zi in care ne amintim brusc dragostea pe care o purtam celui/celei de langa noi si ne purtam ireprosabil pana …maine. Cand revin si reprosurile si supararile si micile isterii aparute din orice. Conteaza ca astazi suntem minunati si ne aratam sentimentele pure si nepatate.
Povesteam cu cineva de ce sunt impotriva acestei zilei si evident, pana sa vina raspunsul din partea mea, am primit si justificarea din partea interlocutorului: “pentru ca nu ai prieten”! Daca am sau nu, acesta nu este argumentul si nici motivul pentru care nu imi place ziua! Nu imi place din cauza epatarii care depaseste cotele firesti, din cauza existentei unei zile similare in Romania, dar ni se pare mai “cool” sau mai “sexy” sa o imprumutam de la altii. Ma uitam de multe ori la cuplurile care ma sfidau prin fericirea lor exaltata si prin perfectiunea atinsa in doi. Si ma uitam si zambeam fortat: exact cei care simt nevoia asta, de a arata tuturor ce si cat si cum simt, sunt exact acele cupluri care nu ma inspira, nu ies cu nimic in evidenta, nu sunt pe gustul meu si nici nu mi se pare ca au ceva-ul ala care sa imi starneasca invidia.
In acest context, in cateva ore, ma pregatesc de un experiment. Anca a scris de un alt tip de experiment. La mine e si experiment e si provocare :) . Imaginati-va: concert Directia 5, de Ziua Indragostitilor, afis cu inimioare, lume indragostita si eu, mica si singura in gura lupilor. Astept sa vad cate priviri pline de mila atrag :) )! Caci nu exista ganduri atenuante: prietenul ei e departe, nu ii place trupa, nu a putut sa vina sau ma rog, alte astfel de argumente.
Deci, la concert nimic suparator . Pe strada insa eternii giboni tristi si singuri cu aceleasi replici uzitate. Dar sa-i inteleg, sa am mila si consideratie! O seara minunata asigurata de o trupa incredibila, cu melodii incantatoare!
si multe dulcegarii :) . Cam asa as traduce si sintetiza eu ziua de astazi. Zi in care ne amintim brusc dragostea pe care o purtam celui/celei de langa noi si ne purtam ireprosabil pana …maine. Cand revin si reprosurile si supararile si micile isterii aparute din orice. Conteaza ca astazi suntem minunati si ne aratam sentimentele pure si nepatate.
Povesteam cu cineva de ce sunt impotriva acestei zilei si evident, pana sa vina raspunsul din partea mea, am primit si justificarea din partea interlocutorului: “pentru ca nu ai prieten”! Daca am sau nu, acesta nu este argumentul si nici motivul pentru care nu imi place ziua! Nu imi place din cauza epatarii care depaseste cotele firesti, din cauza existentei unei zile similare in Romania, dar ni se pare mai “cool” sau mai “sexy” sa o imprumutam de la altii. Ma uitam de multe ori la cuplurile care ma sfidau prin fericirea lor exaltata si prin perfectiunea atinsa in doi. Si ma uitam si zambeam fortat: exact cei care simt nevoia asta, de a arata tuturor ce si cat si cum simt, sunt exact acele cupluri care nu ma inspira, nu ies cu nimic in evidenta, nu sunt pe gustul meu si nici nu mi se pare ca au ceva-ul ala care sa imi starneasca invidia.
In acest context, in cateva ore, ma pregatesc de un experiment. Anca a scris de un alt tip de experiment. La mine e si experiment e si provocare :) . Imaginati-va: concert Directia 5, de Ziua Indragostitilor, afis cu inimioare, lume indragostita si eu, mica si singura in gura lupilor. Astept sa vad cate priviri pline de mila atrag :) )! Caci nu exista ganduri atenuante: prietenul ei e departe, nu ii place trupa, nu a putut sa vina sau ma rog, alte astfel de argumente.
Zilele însorite
Mă frământă o chestiune de ceva vreme. Veniturile mele și ale prietenului meu se pare că nu sunt suficiente nici măcar pentru un trai decent. Mă gândesc să fac școala de șoferi și nu știu cum să fac rost de bani. Aș avea nevoie de circa 10 milioane de lei vechi pentru tot ce înseamnă obținerea permisiului. Mi-ar plăcea și mie totuși să conduc și într-un mod real în afară de jocuri cu mașini online, pe care le iubesc pentru că îți dau un sentiment frumos de competiție.
În ceea ce privește școala de șoferi mi se pare incredibil că mai mult de 30% din suma asta de 10 milioane de lei vechi se duc pe taxe cître tot felul de servicii. Trebuie să îți scoți cazierul, să îți faci fișa medicală și examen psihologic, să plătești nu știu cât în contul Poliției Române, să dai nu știu cât taxa de examen și să plătești și permisul. Școala efectiv e undeva la 7 milioane, mai puțin de atât, dar am rotunjit pentru a vă face o idee despre ce înseamnă taxe. Restul, până la zece milioane jumate de lei vechi reprezintă taxele pentru alte acte și facilități de care ai nevoie pentru ca în final să ai permisul de conducere în mână.
Dar și cand o să îl am în mână, o să fiu un mic pilot de formula 1. Presimt. Eeee... glumesc evident, cred că o să îmi fie destul de frică la început așa că o sa fiu un șofer cât mai responsabil și niciodată nu o să merg pe linia de tramvai pentru că acum, excat aștia mă enervează cel mai mult în orașul ăsta care este capitala României, faptul ca toți șoferii consideră că linia de tramvai este încă o bandă în plus pentru ei, iar cei aflați în tramvai stau și așteaptă după ei.
În ceea ce privește școala de șoferi mi se pare incredibil că mai mult de 30% din suma asta de 10 milioane de lei vechi se duc pe taxe cître tot felul de servicii. Trebuie să îți scoți cazierul, să îți faci fișa medicală și examen psihologic, să plătești nu știu cât în contul Poliției Române, să dai nu știu cât taxa de examen și să plătești și permisul. Școala efectiv e undeva la 7 milioane, mai puțin de atât, dar am rotunjit pentru a vă face o idee despre ce înseamnă taxe. Restul, până la zece milioane jumate de lei vechi reprezintă taxele pentru alte acte și facilități de care ai nevoie pentru ca în final să ai permisul de conducere în mână.
Dar și cand o să îl am în mână, o să fiu un mic pilot de formula 1. Presimt. Eeee... glumesc evident, cred că o să îmi fie destul de frică la început așa că o sa fiu un șofer cât mai responsabil și niciodată nu o să merg pe linia de tramvai pentru că acum, excat aștia mă enervează cel mai mult în orașul ăsta care este capitala României, faptul ca toți șoferii consideră că linia de tramvai este încă o bandă în plus pentru ei, iar cei aflați în tramvai stau și așteaptă după ei.
Plec…
Ultima seară în România…plec la ai mei în vacanţă.Sper doar să ajung cu bine la ei…şi apoi să ajungem toţi bine în România.
Vreau o vară frumoasă…plină de momente de neuitat.Sa merg la cumpărături în Madrid până îmi obosesc maxim picioarele,să umblu cum vreau eu prin Madrid pentru că acolo nimeni nu mă ştie.Sunt liberă să fac ce vreau fără să-mi pese de cei din jurul meu.
Vreau acolo la mare,vreau să mă plimb şi cu Roxy la cumpărături…să vizitez Madridul de dimineaţa până seara,să fac multe poze,să petrec mult timp cu familia.
Vreau să îmi găsesc timp să mai scriu pe blog.Până atunci pupăcesc dulce
Vreau o vară frumoasă…plină de momente de neuitat.Sa merg la cumpărături în Madrid până îmi obosesc maxim picioarele,să umblu cum vreau eu prin Madrid pentru că acolo nimeni nu mă ştie.Sunt liberă să fac ce vreau fără să-mi pese de cei din jurul meu.
Vreau acolo la mare,vreau să mă plimb şi cu Roxy la cumpărături…să vizitez Madridul de dimineaţa până seara,să fac multe poze,să petrec mult timp cu familia.
Vreau să îmi găsesc timp să mai scriu pe blog.Până atunci pupăcesc dulce
Cele mai populare jocuri online
Mereu caut sa vad care sunt cele mai populare jocuri online.
Si, desi le gasesc de multe ori pana ajung la cele mai populare jocuri online
gasesc tot felul de alte jocuri care imi capteaza atentia. Ma gandesc de ce
acelea pe care le gasesc eu si care imi capteaza atentia nu se afla printre
cele mai populare jocuri online. Nu stiu. Dar asta este am vazut un articol http://www.sportm.ro/articole/cele-mai-populare-jocuri-online.html.
Fiecare dintre noi e liber sa joace ce vrea indiferent daca
este vorba despre un joc popular sau nu. Dar ce le face pe cele care au atins
un anumit grad de popularitate sa fie in aceasta categorie? Pai grafica cred ca
este foarte importanta si aici trebuie investitie mare pentru ca jocul sa arate
bine.
Mai conteaza si personajele care si ele trebuie sas e miste
bine si sa raspunda imediat la comenzile pe care le da jucatorul. Si cred ca
despre asta este vorba atunci cand vine vorba despre cum ajunge un joc printre
cele mai populare jocuri online.
… trei puncte de suspensie
Ce faci cand realizezi ca e real ce se intampla si ai dat de dracu ? abandonezi totul si pleci ? te ascunzi ? …stai si plangi ? infrunti ? Da’ cand trebuie sa alegi ce faci ? Cand ti-e dor, iti lipseste, iti lipsesc, ai momente mai nasoale ce faci ? …nevermind.
Si …stii cum e atunci cand ai un peste de apa rece superb, de cand il ai parca esti mai inspirat cand desenezi, esti mai fericit, mai norocos ..Dar apoi, vezi alt peste la magazin , dar care e de apa calda ,si iti spui “IL VREAU!” … Si parca l-ai dona pe asta de apa rece, sa-l iei pe ala de apa calda. ..Sau parca i-ai pastra pe amandoi, dar ai doar un singur acvariu…Si NU, nu fac aluzie nici la doi tipi, nici la doua tipe, nici la altele. Vorbesc de doi pesti. Serios. Fui la pet-shop si vazui niste exemplare nice.
Azi am avut o zi chiar foarte buna. Iesit cu prietenii la suc, plimbare, alea alea …Ajunsa acasa, -ca de obicei- , am pornit calculatorul. Si am intrat si eu pe messenger, ca tot omul. A intrat prima persoana ,mi-a facut seara neagra, doar prin simpul fapt ca mi-a povestit in detaliu cum s-a intalnit cu tipa aia pe care o placea de mult, si cum s-au tinut in brate, de mana, cum s-au lins, si altele. Si stii ce ? Nu Ma Intereseaza ! Ok, te-ai cuplat cu ea.Bun. Ma bucur ca ti-ai gasit pe cineva, dar taci. Nu vreau detalii. Si nu, nu spun asta din cauza ca sunt singura , ci in cauza ca ma enervezi. E din cauza ca puteai intai sa ma intrebi ce fac. Puteai sa ma intrebi daca ma mai doare capul, daca sunt bine , sanatoasa. DAR tu , primele lucruri pe care mi le scrii sunt detaliile unei noi relatii.
Apoi, a intrat cineva care m-a salutat si a intrebat “CF” .
Stiu ca eu sunt cea care are rabdare. Dar nu o sa zambesc si o sa ascult calma. Ia-ti un jurnal. Ma enervezi.
Si da-o incolo de treaba. Eu imi fac draci in cuvinte in fereastra ta, pe messenger, tu imi dai un “hug” dupa care ma intrebi CE FILME FAINE MAI STIU ?! :|
Si …stii cum e atunci cand ai un peste de apa rece superb, de cand il ai parca esti mai inspirat cand desenezi, esti mai fericit, mai norocos ..Dar apoi, vezi alt peste la magazin , dar care e de apa calda ,si iti spui “IL VREAU!” … Si parca l-ai dona pe asta de apa rece, sa-l iei pe ala de apa calda. ..Sau parca i-ai pastra pe amandoi, dar ai doar un singur acvariu…Si NU, nu fac aluzie nici la doi tipi, nici la doua tipe, nici la altele. Vorbesc de doi pesti. Serios. Fui la pet-shop si vazui niste exemplare nice.
Azi am avut o zi chiar foarte buna. Iesit cu prietenii la suc, plimbare, alea alea …Ajunsa acasa, -ca de obicei- , am pornit calculatorul. Si am intrat si eu pe messenger, ca tot omul. A intrat prima persoana ,mi-a facut seara neagra, doar prin simpul fapt ca mi-a povestit in detaliu cum s-a intalnit cu tipa aia pe care o placea de mult, si cum s-au tinut in brate, de mana, cum s-au lins, si altele. Si stii ce ? Nu Ma Intereseaza ! Ok, te-ai cuplat cu ea.Bun. Ma bucur ca ti-ai gasit pe cineva, dar taci. Nu vreau detalii. Si nu, nu spun asta din cauza ca sunt singura , ci in cauza ca ma enervezi. E din cauza ca puteai intai sa ma intrebi ce fac. Puteai sa ma intrebi daca ma mai doare capul, daca sunt bine , sanatoasa. DAR tu , primele lucruri pe care mi le scrii sunt detaliile unei noi relatii.
Apoi, a intrat cineva care m-a salutat si a intrebat “CF” .
Stiu ca eu sunt cea care are rabdare. Dar nu o sa zambesc si o sa ascult calma. Ia-ti un jurnal. Ma enervezi.
Si da-o incolo de treaba. Eu imi fac draci in cuvinte in fereastra ta, pe messenger, tu imi dai un “hug” dupa care ma intrebi CE FILME FAINE MAI STIU ?! :|
România-i o ţara frumoasă, păcat că-i locuită.
Trecând prind comuna Dămuc, din apropierea comunei Bicaz Chei, am vazut o imagine –se poate spune– chiar şocantă …Vaci.
Da, ştiu, te gandeşti “”Oooh…a vazut vaci! De necrezut ! :| (sarcasm) “”. Dar nu. Nu erau orice fel de vaci. Erau vaci care trăiau in fum, mâncau iarbă pârlită , ce mai ..erau vai de mama lor. Si de ce ? ..Pentru ca din două în două case era cate un gater, iar oamenii tăiau lemne ilegal. Tăiau pădurea, mama lor de ţărani.
Până şi primarul comunei Bicaz Chei are propriul lui gater.
Şi mai erau panouri cu texte gen “Ocrotiţi natura , padurea, apa (w/e) , iar copiii vor duce o viaţa sănătoasă”. No shit …voi chiar credeţi ce aţi scris acolo ?
Deah …au intervenit alţii, au dat amenzi, si pan’ la urmă care e rezultatul ? Noobii continuă să taie pădurea.
A se observa că am folosit diacritice. –cel mai probabil ultima oară pe blog, având în vedere că mi-a luat 36 minute să scriu textuleţul ăsta–
Da, ştiu, te gandeşti “”Oooh…a vazut vaci! De necrezut ! :| (sarcasm) “”. Dar nu. Nu erau orice fel de vaci. Erau vaci care trăiau in fum, mâncau iarbă pârlită , ce mai ..erau vai de mama lor. Si de ce ? ..Pentru ca din două în două case era cate un gater, iar oamenii tăiau lemne ilegal. Tăiau pădurea, mama lor de ţărani.
Până şi primarul comunei Bicaz Chei are propriul lui gater.
Şi mai erau panouri cu texte gen “Ocrotiţi natura , padurea, apa (w/e) , iar copiii vor duce o viaţa sănătoasă”. No shit …voi chiar credeţi ce aţi scris acolo ?
Deah …au intervenit alţii, au dat amenzi, si pan’ la urmă care e rezultatul ? Noobii continuă să taie pădurea.
A se observa că am folosit diacritice. –cel mai probabil ultima oară pe blog, având în vedere că mi-a luat 36 minute să scriu textuleţul ăsta–
Abonați-vă la:
Postări (Atom)